Testare Software
Treci de interviuPremium · gratuit la lansare10 min de cititPublicat 12 noiembrie 2026

Întrebări de interviu pentru QA junior, cu răspunsuri-model

Întrebările puse cel mai des testerilor juniori, grupate pe subiecte, fiecare cu un răspuns-model scurt și un link către articolul care o explică în detaliu. Folosește-le ca să exersezi cu voce tare, nu ca să le memorezi.

Pe această pagină

De reținut

  • Interviurile pentru QA junior acoperă de obicei bazele, proiectarea testelor, bug-urile, procesul (Agile), bazele tehnice (web, API, SQL), uneori automatizarea și comportamentul.
  • Răspunsurile bune urmează un tipar: o definiție scurtă, un exemplu concret și de ce contează. Un exemplu din propria practică bate o definiție perfectă.
  • Exersează cu voce tare, ideal și în engleză, pentru că multe interviuri din România au o parte în engleză, și leagă fiecare răspuns de ceva din portofoliul tău.

Cum folosești lista

Nu memora răspunsurile cuvânt cu cuvânt; intervievatorii observă. Citește-le pe fiecare, apoi răspunde cu cuvintele tale, cu exemplul tău. Fiecare răspuns are un link către articolul care intră în detalii.

Bazele

1. Ce este testarea software și de ce e nevoie de ea?

Verifici software-ul față de ce ar trebui să facă și raportezi ce găsești, ca echipa să poată decide ce face. Reduce riscul ca defecțiunile să ajungă la utilizatori, ceea ce costă bani, timp și încredere. Citește mai mult

2. Care e diferența dintre QA și testare?

Testarea găsește defecte în produs. QA (asigurarea calității) e mai larg: procesele care previn defectele, precum review-urile, standardele și cerințele bune. În anunțuri, termenii sunt folosiți adesea unul în locul celuilalt.

3. Eroare, defect, defecțiune: care e diferența?

Un om face o eroare (o greșeală), care creează un defect (un bug) în cod sau în documente. Când rulează codul cu defect, poate provoca o defecțiune (failure): un comportament greșit vizibil. Citește mai mult

4. Numește câteva dintre principiile testării.

De exemplu: testarea arată prezența defectelor, nu absența lor; testarea exhaustivă e imposibilă; testarea timpurie economisește bani; defectele se grupează. Dă un exemplu pentru unul sau două. Citește mai mult

5. Verificare vs. validare?

Verificarea: „Construim produsul corect?”, adică verifici că respectă specificația. Validarea: „Construim produsul potrivit?”, adică verifici că răspunde nevoilor reale ale utilizatorilor. Citește mai mult

6. Care sunt nivelurile de testare?

Testarea de componentă (unitară), de integrare, de sistem și de acceptare. Fiecare verifică alt scop, de la o singură funcție până la tot produsul în mâinile utilizatorului. Citește mai mult

7. Testarea funcțională vs. nefuncțională?

Funcțională: ce face sistemul (reducerea se aplică corect). Nefuncțională: cât de bine o face (viteză, securitate, utilizabilitate, accesibilitate). Citește mai mult

8. Ce este testarea statică?

Examinarea produselor de lucru fără să rulezi codul: review la cerințe, design sau cod. Găsește defectele cel mai devreme și cel mai ieftin. Citește mai mult

Proiectarea testelor

9. Ce face un caz de test să fie bun?

Un titlu și un obiectiv clare, precondiții, pași și date concrete, un rezultat așteptat pentru fiecare verificare și legătura cu o cerință. Altcineva trebuie să-l poată rula și să ajungă la același verdict. Citește mai mult

10. Explică partiționarea în clase de echivalență.

Împarți valorile de intrare în grupuri pe care sistemul ar trebui să le trateze la fel, valide și invalide, și testezi câte o valoare din fiecare grup. Pentru vârste între 18 și 65: o valoare sub 18, una în interval, una peste 65. Citește mai mult

11. Explică analiza valorilor-limită.

Bug-urile se adună la margini, așa că testezi valorile de pe limite și imediat din afara lor: 17, 18, 65, 66 pentru intervalul 18–65. Citește mai mult

12. Testarea black-box vs. white-box?

Black-box: teste proiectate din cerințe, fără să te uiți în cod. White-box: teste proiectate din structura codului, măsurate prin acoperire. Citește mai mult

13. Ce este testarea exploratorie?

Înveți, proiectezi și execuți teste în același timp, ghidat de un charter și de o limită de timp, adaptându-te pe măsură ce afli lucruri. E structurată, nu înseamnă click-uri la întâmplare. Citește mai mult

14. Testare pozitivă vs. negativă?

Testele pozitive verifică că sistemul merge cu date valide. Cele negative verifică că tratează bine datele invalide și folosirea greșită: erori clare, fără blocări, fără date corupte.

15. Caz de test vs. plan de testare vs. strategie de testare?

Un caz de test verifică un singur lucru. Un plan de testare descrie cum va fi testat un anumit proiect sau o anumită versiune. O strategie de testare e abordarea generală, valabilă pentru mai multe proiecte. Citește mai mult

Bug-urile

16. Ce conține un raport de bug bun?

Un titlu precis, pașii de reproducere, rezultatul așteptat și cel real, mediul (build, browser, dispozitiv), severitatea și dovezile (captură, video, log-uri). Citește mai mult

17. Severitate vs. prioritate? Dă un exemplu de severitate mare și prioritate mică.

Severitatea e impactul; prioritatea e cât de repede se repară. Severitate mare, prioritate mică: un crash într-un raport de administrare folosit rar, care are o soluție de ocolire. Severitate mică, prioritate mare: o greșeală de scriere în numele firmei pe pagina principală. Citește mai mult

18. Descrie ciclul de viață al unui bug.

New → Assigned → In progress → Fixed → Ready for retest → Closed, cu ieșiri precum Rejected, Duplicate, Deferred și Reopened, dacă retestarea eșuează. Citește mai mult

19. Un programator spune că bug-ul tău „la mine merge”. Ce faci?

Compari mediile (build, browser, date, cont), adaugi mai multe detalii și dovezi și încercați să-l reproduceți împreună. Scopul e să înțelegi problema, nu să câștigi discuția.

20. Ce faci dacă găsești un bug pe care nu-l poți reproduce?

Îl raportezi oricum, marcat clar ca intermitent, cu tot ce știi: ora, mediul, datele, log-urile, capturile. Notezi cât de des apare și încerci în continuare variații.

Procesul și Agile

21. Ce este STLC?

Fazele testării: analiza cerințelor, planificarea, proiectarea testelor, pregătirea mediului, execuția și încheierea, fiecare cu criterii de intrare și de ieșire. Citește mai mult

22. Ce face un tester într-un sprint Scrum?

Ajută la clarificarea story-urilor și a criteriilor de acceptare, estimează testarea, proiectează testele în timp ce se scrie codul, testează story-urile imediat ce sunt gata, retestează reparațiile, rulează regresia și verifică Definition of Done. Citește mai mult

23. Ce este Definition of Done?

Un checklist comun pe care orice story trebuie să-l îndeplinească ca să fie „gata”, de obicei: cod revizuit, teste trecute, testat pe un mediu de test și niciun bug major deschis.

24. Testarea de regresie vs. retestare?

Retestarea verifică faptul că un anumit bug e reparat. Testarea de regresie verifică faptul că schimbarea n-a stricat altceva. Citește mai mult

25. Smoke vs. sanity?

Smoke: o verificare rapidă și largă că un build nou merge suficient de bine ca să poată fi testat. Sanity: o verificare rapidă și îngustă că o anumită reparație sau schimbare funcționează. Citește mai mult

26. Când te oprești din testat?

Când sunt îndeplinite criteriile de ieșire agreate (acoperire, niciun bug critic deschis, riscuri tratate) sau când se termină timpul; atunci raportezi clar ce nu s-a testat și riscul rămas. Nu poți testa niciodată tot.

Bazele tehnice

27. Ce se întâmplă când scrii un URL în browser?

DNS traduce domeniul într-o adresă IP, browserul deschide o conexiune (securizată), trimite o cerere HTTP, serverul răspunde cu un cod de status și conținut, iar browserul afișează pagina, făcând alte cereri pentru resurse. Citește mai mult

28. Ce înseamnă 200, 201, 400, 401, 403, 404 și 500?

OK, Created, Bad Request, Unauthorized (neautentificat), Forbidden (fără permisiune), Not Found și Internal Server Error (un bug pe server). 4xx: cererea clientului a fost greșită. 5xx: serverul a eșuat.

29. GET vs. POST?

GET citește date și nu ar trebui să schimbe nimic. POST trimite date ca să creeze ceva, de exemplu o comandă.

30. Cum ai testa un API?

Verifici codurile de status, datele și structura răspunsului pentru cererile valide; apoi date invalide, câmpuri lipsă, tipuri greșite, lipsa autentificării și datele altui utilizator. Unelte: Postman sau cod. Citește mai mult

31. Scrie o interogare SQL care găsește toate comenzile de peste 500 ale clienților din Cluj.

SELECT o.id, o.total
FROM orders o
JOIN customers c ON c.id = o.customer_id
WHERE c.city = 'Cluj' AND o.total > 500;

Citește mai mult

32. Cum folosești DevTools din browser când testezi?

Console pentru erorile de JavaScript, tab-ul Network pentru cereri, coduri de status și datele din răspuns, Application pentru cookie-uri și stocare și modul dispozitiv pentru verificări rapide de responsive. Citește mai mult

Automatizarea

33. Ce ar trebui automatizat și ce nu?

Automatizezi verificările stabile, repetitive și valoroase, precum regresia fluxurilor critice și verificările cu multe date. Explorarea, utilizabilitatea și funcționalitățile care se schimbă des rămân manuale. Citește mai mult

34. Ce este piramida testelor?

Multe teste unitare rapide la bază, mai puține teste de integrare/API la mijloc, puține teste de UI lente în vârf, pentru feedback rapid și de încredere. Citește mai mult

35. Ce face un test automat să fie instabil (flaky) și ce faci?

Trece și pică fără schimbări în cod, adesea din cauza sincronizării, a datelor comune sau a mediilor instabile. Cauți cauza, în loc să adaugi așteptări, și îl pui în carantină, ca să nu ascundă eșecurile reale.

Comportament și motivație

36. De ce vrei să fii tester?

Fii concret și sincer: ce-ți place (să afli cum se strică lucrurile, atenția la detalii, să-i ajuți pe utilizatori), ce ai făcut deja (portofoliul) și de ce această firmă sau acest produs.

37. Povestește-mi despre un bug pe care l-ai găsit.

Folosește portofoliul. Descrie contextul, cum l-ai găsit, cum l-ai raportat și ce s-a întâmplat. Arată cum ai gândit, nu doar bug-ul.

38. Ce ai face dacă termenul de lansare nu permite să testezi tot?

Prioritizezi după risc: întâi fluxurile critice și schimbările recente. Spui transparent ce nu va fi testat și ce risc implică, ca decizia de lansare să fie luată cu toate informațiile.

Exemplu realDouă răspunsuri la aceeași întrebare

Într-un interviu de exersare (un exemplu ilustrativ), doi candidați au primit întrebarea: „Care e diferența dintre severitate și prioritate?”

Primul a spus: „Severitatea e impactul bug-ului, iar prioritatea e urgența.” Corect, dar ușor de uitat.

A doua a spus: „Severitatea e cât de grav e impactul, iar prioritatea e cât de repede îl reparăm. Pot fi diferite. Săptămâna trecută am testat un magazin demo în care logo-ul ducea la o pagină 404. Severitatea era mică, dar în ziua unei lansări reale aș pleda pentru prioritate mare, pentru că e primul lucru pe care dau click clienții. Opusul ar fi un crash într-un export pe care nu-l folosește nimeni până la final de an.” Apoi a arătat raportul de bug.

Lecția: definiție, exemplu, raționament. Structura asta transformă un răspuns de manual într-o dovadă că poți face treaba.

Așa da

Să pregătești 4–5 povești din portofoliu și din joburile anterioare pe care le poți adapta la multe întrebări: un bug găsit, un dezacord rezolvat, un moment în care ai învățat ceva repede.

Așa nu

Să reciți definiții fără exemple sau să pretinzi că știi o unealtă pe care n-ai folosit-o niciodată.

Verifică-te

Intervievatorul pune o întrebare la care nu știi răspunsul: „Care e diferența dintre testarea de încărcare și cea de stres?” Cum răspunzi?

Arată răspunsul

Fii sincer și gândește cu voce tare: „N-am făcut încă testare de performanță. Din ce înțeleg, testarea de încărcare verifică comportamentul la traficul așteptat, iar cea de stres trece dincolo de el ca să găsească punctul în care cedează sistemul. Aș vrea să verific asta.” Arată sinceritate, raționament și curiozitate. (Și e corect: vezi fundamentele testării de performanță.)