De reținut
- Piramida testelor are trei straturi: teste unitare la bază, teste de integrare la mijloc și teste end-to-end (de UI) în vârf.
- Straturile de jos sunt rapide, ieftine și precise. Cele de sus sunt lente, fragile și largi, dar cele mai apropiate de ce fac utilizatorii.
- Așa că vrei multe teste la bază și puține în vârf. Forma este un ghid, nu o lege.
De unde vine imaginea
Mike Cohn a descris piramida automatizării testelor în cartea sa din 2009, Succeeding with Agile. Un articol de mai târziu al lui Martin Fowler a făcut-o cunoscută printre programatori și testeri.
Ideea e simplă: desenează-ți testele automate ca pe o piramidă. Lățimea fiecărui strat arată câte teste de acel tip ar trebui să ai.
Cele trei straturi
Baza: testele unitare
Testează o bucată mică de cod, izolat, de exemplu o funcție care calculează o reducere.
- Viteză: milisecunde fiecare. Mii de teste rulează într-un minut.
- Când unul pică: arată exact bucata de cod greșită.
- Cine le scrie: de obicei programatorii.
Mijlocul: testele de integrare
Testează mai multe bucăți împreună: codul cu o bază de date reală, două servicii care comunică, aplicația care apelează un API.
- Viteză: secunde fiecare.
- Când unul pică: știi ce conexiune e stricată.
Vârful: testele end-to-end (de UI)
Testează întreaga aplicație așa cum ar face-o un utilizator: deschizi browserul, te autentifici, adaugi în coș, plătești.
- Viteză: adesea zeci de secunde sau mai mult fiecare.
- Când unul pică: ceva, undeva în tot fluxul, e greșit. Durează să afli ce.
- Punct slab: se strică ușor când se schimbă aspectul paginii și sunt mai des instabile (flaky).
| Strat | Câte | Viteză | Arată exact problema? | Cel mai aproape de utilizator? |
|---|---|---|---|---|
| End-to-end | Puține | Lent | Nu | Da |
| Integrare | Câteva | Mediu | Parțial | Parțial |
| Unitare | Multe | Rapid | Da | Nu |
De ce contează forma
Imaginează-ți că toate testele tale sunt end-to-end. Suita durează ore întregi, așa că rulează doar noaptea. Un eșec spune „checkout-ul s-a stricat”, dar nu și de ce. Programatorii află cu o zi întârziere și își petrec dimineața investigând.
Acum imaginează-ți că majoritatea verificărilor se fac la nivel unitar. Programatorii primesc feedback într-un minut, cât schimbarea e încă proaspătă în minte. Puținele teste end-to-end confirmă apoi că fluxurile principale merg împreună.
Asta e ideea piramidei: feedback rapid și de încredere, cu fiecare verificare la cel mai de jos nivel care o poate prinde.
În 2015, un articol de pe blogul de testare al Google, intitulat „Just Say No to More End-to-End Tests”, argumenta împotriva bazării în principal pe teste end-to-end.
Testele end-to-end seamănă cu utilizatorul, spunea articolul, dar sunt lente, adesea nesigure și greu de depanat când pică. Ca primă estimare, propunea o împărțire de aproximativ 70% unitare, 20% de integrare și 10% end-to-end, adăugând că proporția exactă depinde de echipă.
Lecția: chiar și într-o firmă cu resurse uriașe pentru testare, sfatul a fost să cobori testele în piramidă și să păstrezi în vârf un număr mic, pentru ce doar ele pot verifica.
Ce înseamnă pentru un tester la început
- Probabil vei începe din vârf. Testerii manuali care trec spre automatizare scriu adesea întâi teste de UI. E în regulă, doar nu încerca să testezi totul acolo.
- Întreabă ce e acoperit mai jos. Dacă calculul reducerii are 30 de teste unitare, testul tău de UI trebuie doar să verifice că reducerea apare la checkout.
- Gândește-te la stratul potrivit. Înainte să automatizezi o verificare, întreabă: „Care e cel mai de jos strat la care se poate testa asta?”
Verifică-te
Vrei să verifici că un calcul de TVA e corect pentru 20 de sume diferite. În ce strat al piramidei ar trebui să fie aceste verificări?
Arată răspunsul
În stratul unitar. Douăzeci de teste unitare rulează în milisecunde și, dacă unul pică, arată direct spre calcul. La nivel de UI, aceleași 20 de verificări ar dura minute și ar fi fragile. Deasupra ajunge un singur test end-to-end care verifică că TVA-ul apare corect la checkout.
